Cheile Oltețului

Divertisment

Rezervația naturală botanică și mixtă Cheile Oltețului situată în comuna Polovragi, județul Gorj, este declarată arie protejată prin Legea nr. 5 /2000, având o suprafață de 150 ha, potrivit http://horezu-turism.ro.

Între Valea Galbenu la vest și Valea Oltețului la est, în sudul Munților Parâng și a Munților Căpățânii, pe aproape 12 km lungime se dezvoltă o bandă de calcare jurasice lată de 1-1,5 km, potrivit volumului ”Peșteri din România” (1976).

Râul Olteț, cu origini în circurile glaciare, își adună apele din extremitatea de sud-est a Munților Parâng și din marginea de vest a Munților Căpățânii, iar înainte de a pătrunde în Depresiunea Subcarpatică Olteană, cursul acestuia taie vestitele chei situate în amonte de localitatea Polovragi, se arată în volumul ”Defileuri, chei și văi de tip canion din România” (autor Mihai Grigore, 1989).

Cheile Oltețului s-au format în calcare jurasice și se desfășoară pe o lungime de 3,5 km, fiind cu adevărat spectaculoase în amonte de peștera Polovragi, unde lățimea între pereții de stâncă ce ajung și depășesc pe alocuri 300 de metri, nu este mai mare de 50 de metri.

Același volum amintit mai sus arată că lățimea deosebit de mică între pereții de stâncă, precum și înălțimea mare a versanților demonstrează că ele sunt rezultatul unui fenomen de adâncire rapidă a Oltețului sub influența unei coborâri intense a nivelului de bază local, posibil în urma unor remanieri recente a rețelei hidrografice din Subcarpați. Cursul râului se desfășoară în ansamblu pe direcția nord-sud, iar panta lui generală în regiunea subcarpatică este mai accentuată comparativ cu a celorlalte râuri de mărimea lui. Oltețul se varsă pe dreapta Oltului la est de localitatea Fălcoiu.

Pe întreaga suprafață a rezervației naturale s-au dezvoltat rarități floristice, precum și circa 400 de specii de plante, unele cu caracter unicat, și faunistice.

De asemenea, în bazinul văii Oltețului există peste 45 de peșteri, potrivit aceluiași volum, dintre care cu dimensiuni mari sunt: Peștera cu Șalitru sau Peștera cu Oase (799 m), Peștera Focul Viu (390 m), Peștera Haiducilor (245 m), Peștera Albă (216 m), Peștera din Diaclază (206 m) ș.a.

Accesul la chei se poate face din mai multe direcții: de la Târgu Jiu, prin Bumbești-Jiu-Novaci-Baia de Fier-Polovragi; de la Filiași, prin Târgu-Cărbunești — Baia de Fier-Polovragi; din Râmnicu-Vâlcea prin Horezu la Polovragi.

Cheile sunt aproape singurele forme exocarstice ale zonei Polovragi-Cernădia, dar ele, împreună cu cele două peșteri mai importante, reprezintă obiective turistice bine cunoscute. Renumele zonei este datorat în egală măsură Cheilor Oltețului și Peșterii Polovragi, precum și Cheilor Galbenului și Peșterii Muierii de la Baia de Fier, se menționează în volumul ”Peșteri din România” (1976).

Peștera Polovragi este săpată în versantul stâng al Cheilor Oltețului, la altitudinea de 670 m, la circa 200 m distanță de intrare în chei. Ca urmare a explorărilor începute de cercul de speologie ”Focul Viu” din București în 1974, se cunoaște faptul că peștera însumează peste 9.000 de metri lungime, potrivit volumului ”Peșteri din România” (1976). Peștera este deschisă publicului doar parțial, respectiv pe o lungime de 800 de metri, nefiind complet cercetată. AGERPRES

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *