Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj

Divertisment

Amplasat într-un cadru pitoresc, în satul Curțișoara din județul Gorj, pe cea de-a doua terasă a Jiului, Muzeul Arhitecturii Populare este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Oltenia.

Este un muzeu în aer liber care cuprinde în patrimoniul său zeci de obiective, dispuse concentric pe o suprafață de 13 hectare, cărora li s-a adăugat, în anul 2002, ansamblul arhitectural ”Gheorghe Tătărescu”, strămutat de la Poiana-Rovinari, ca urmare a extinderii lucrărilor miniere în zonă. 

Începuturile muzeului datează din 1966, când au fost organizate o serie de expoziții de etnografie având ca temă ”portul popular în Gorj” și au fost achiziționate mai multe monumente de arhitectură populară din zone reprezentative ale județului: Bumbești-Jiu, Racoți, Găleșoaia, Cârligei, Țicleni, Cărbunești-sat, Timișeni, Dobrița, Baia de Fier, Glodeni, Olari, Drăguțești, Padeș, Bălești și Boroșteni. 

Între anii 1966 și 1975, obiectivele au fost amenajate în jurul Culei Cornoiu, o locuință permanentă, construită în anul 1785, pe trei niveluri (caturi) ridicată pe un platou ce domină valea Jiului, asigurând vizibilitate spre sud în direcția Târgu Jiu. Cula a fost restaurată în anii 1966-1967 și integrată muzeului. 

Muzeul fost inaugurat în august 1975, meritul revenind arhitectului Elena Udriște și tatălui acesteia, arhitectul Nicolae Vânătoru, care au conceput primele schițe ale muzeului. A fost amplasat în satul Curțișoara, la 10 km nord de Târgu Jiu și, îmbogățindu-și permanent colecția de patrimoniu, a ajuns să cuprindă peste 35 de monumente de arhitectură din secolele XVIII-XIX, între care Cula Cornoiu (1725), Biserica ”Sf. Ioan Botezătorul” (1820), case și gospodării țărănești din lemn, reprezentative pentru diferitele zone ale județului, pivnițe, pătule, instalații tehnice populare, mobilier țărănesc, piese de port, țesături, unelte, ceramică, crestături în lemn. Cea mai veche casă expusă, ridicată cu peste 200 de ani în urmă, este Casa Popii Udriște, din satul Olari, ce datează din 1802. 

Acestor obiective li s-au adăugat, în anul 2002, ansamblul arhitectural Gheorghe Tătărescu. Acesta este alcătuit din o casă-culă biserica familiei cu hramul Sf. Gheorghe și casa Antonie Mogoș, achiziționată de către familia Tătărescu din satul Ceauru, comuna Bălești, precum și două conace. Ansamblul a fost strămutat din localitatea gorjeană natală a marelui om politic și de stat, Poiana, dispărută ca urmare a lucrărilor de exploatare a lignitului. Obiectivele acestui ansamblu au fost donate de Sanda Maria Tătărescu-Negropontes, fiica fostului premier liberal Gheorghe Tătărescu, iar amplasarea pe noul teren s-a făcut respectând cât mai fidel dispunerea și orientarea fiecărui obiectiv, astfel încât ansamblul să reamintească pe cât posibil de vechea curte boierească din localitatea Poiana. 

Muzeul mai expune mori de apă, pive, uleiernițe și alte construcții utilitare din gospodăriile rurale care au fost demontate și aduse din satele din jur sau din spațiul Gorjului și apoi remontate la Curțișoara precum și fântâna Sf. Arhangheli (1896). 

O parte din terenul muzeului precum și mai multe clădiri reprezentative, între care și Cula Cornoiu, în jurul căreia a luat ființă, au fost retrocedate, în martie 2006, moștenitorului fostului proprietar, Constantin Neamțu, care s-a stabilit în Franța în 1945. Pe terenul retrocedat moștenitorului se află 16 case între care casa Dumitru Mihai, din Timișeni, un șopron pentru căruțe, conacul de plai din Bumbești-Jiu, piva de bătut dimii, din Padeș, pivnița din Boroșteni, cruci monumentale din piatră amplasate alăturat drumului de acces către culă și conac, și alte bunuri.

Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj este declarat monument istoric.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *